Alaptarea biologica la san. Experiente

ALĂPTAREA BIOLOGICĂ
"Poate o femeie să uite copilul pe care-l alăptează şi să n-aibă milă de rodul păntecului ei? "

... Mi-am auzit copilulul ţipănd şi aşa cum era, l-am prins la sân imediat. Mi-am ascultat corpul şi inima şi am început să vorbesc micuţei mele fetiţe, să o măngâi şi s-o îmbrăţişez. Ea a început să sugă şi acolo, aşa cum era, am iubit-o cu o dragoste intensă. Cordonul a fost tăiat la 20 minute după naşterea ei. Placenta s-a detaşat fără intervenţie. Olga n-a fost spălată nici orbită cu nitrat de argint, nici măsurată. O aveam în braţele mele şi nimeni nu mi-a luat-o. AM ieşit înlănţuite , împreună, din sala de naştere. Ne-am regăsit toţi trei, micuţa , soţul meu şi cu mine, în sala de veghe.

Am zămbit şi deodată, am spus soţului meu:
:... "Acum sunt o femeie. "Da simţeam că eram cineva. Realizasem ceva. Nimic nu mi se mai părea imposibil. ... Am început să vorbim împreună. Bebeluşul era întotdeauna acolo. Sugea...sugea după cum îi plăcea... La opt ore după naşterea sa, micuţa mea şi eu, am ieşit din spital întorcându-ne acasă... Eram plină de energie, sigură pe mine. Aveam liniştea şi asigurarea de a avea în mine tot ce ţinea de nevoile ei de copil: aveam lapte, braţe, o voce, un zâmbet, mâini pentru a o mângăia... A doua noastră noapte, am petrecut-o ca şi pe prima strânse una în alta.
Micul pătuţ cu gratii a rămas gol.Copilul sugea după cum dorea şi de multe ori, noaptea nu mă trezea deloc. La întrebarea clasică " de câte ori trebuie alăptat? " eu n- aş fi ştiut să răspund. Eu nu am băgat de seamă. A alăpta a devenit pentru mine o a doua natură o activitate naturală, feminină. Alăptam spontan, cu bucurie, relaxată. Alăptam dormind, mâncând, citind, plimbându-mă,  vorbind, gătind, alăptatul îţi lasă întotdeauna un braţ liber/


... Alăptarea biologică este rezultatul unei relaţii de dragoste între mamă şi copilul ei , stabilită printr-un contact imediat ;şi prelungit chiar de la naşterea copilului. Ea nu cunoaşte nicio regulă care să restrângă suptul copilului. Ea continuă fără întrerupere, zi şi noapte şi presupune un contact strâns între mamă şi copil. De fapt alăptarea biologică creează un cuplu unic. Pentru acest cuplu sânul devine atât sursă de hrană cât şi o sursă de consolare, de siguranţă, de căldură, de recomfortare.A  pune copilul la sân, pentru oricare din aceste motive, devine o acţiune instinctivă şi agreabilă pentru mamă . Într-o alăptare biologică, suptul începe de la naştere, înaintea tăierii cordonului ombilical şi continuă cu o frecvenţă mare, la fiecare două ore, în primele săptămîni , pentru a urma apoi cu un ritm de cinci sau şase ori pe zi , în ultima jumătate a primului an de viaţă a copilului . Această alăptare spontană , dirijată de copil şi îndreptată spre satisfacera imediată a nevoilor sale , nu duce la înfundarea , fisurarea sau abcedarea sânilor .
Copilul mereu lângă mamă , are acces la sânii ei fără oprelişti . Mereu goliţi , sânii rămân moi şi supli . Astfel stimulaţi ei produc lapte din belşug şi mama nu caută să-l măsoare . Ea are o încredere senină în capacităţile sale şi instinctele sale îi indică foarte clar că copilul care e pe cale să adoarmă şi-a luat porţia . Alăptarea biologică ignoră cu totul biberonul. Laptele matern este un aliment perfect şi răspunde tuturor nevoilor copilului . Ea ignoră şi suplimentele vitaminice şi minerale pentru copil şi solidele date cu linguriţa unei fiinţe care încă nu ţine capul , nu are dinţi şi nu poate mastica . Ea ignoră şi aşa numita perioadă a înţărcării fiindcă acesta este reglată de copil , atunci când , având câţiva dinţi şi reflexul de a duce obiecte la gură , el începe să ronţăie căte-o coajă de pâine sau fructe şi se amuză moflâindu-le .Pe măsură ce capacităţile sale masticatorii cresc , copilul mânăncă mai mult şi suge mai puţin . Laptele rămâne pentru un timp de încă un an sau doi o sursă esenţială de proteine , mijlocul de a-i întării convingerea indispensabilă că el este un individ acceptat şi iubit şi deci nevoile afective sunt imediat împlinite.

Sânul îi permite după primul an de viaţă să trăiască într-un mod conşient prima relaţie de dragoste intensă , cu persoana unică ce nu-l decepţionează niciodată , mama sa . Alăptarea biologică afirmă spontan că "homo sapiens " este un mamifer , un purtător de mamele ,nu în scop decorativ ci alimentar ... S-a uitat faptul că prima caracteristică a unui mamifer nu este de a naşte pe cale vaginală , ci de a avea grijă de progenitură , oferindu-i în mod liber şi spontan mamela ...
Mamele care îşi alăpteau primul copil , mi-au spus foarte frecvent că el plănge în mod constant , că nu doarme decăt la sân sau în braţe , că se trezeşte de cinci , şase , şapte şi chiar de opt ori pe noapte , să sugă ... Neliniştite ele s-au întrebat ce se petrece . " Laptele meu trebuie să fie tare slab "s-au gândit ele ..." "şi e foame ! " O , nu mamelor ! El are nevoie de Voi ! El vă îmblânzeşte". Vrea să vă forţeze să stabiliţi legături cu el, să vă deschideţi înaintea lui şi să-l acceptaţi. El vă simte departe , simte că nu sunteţi în largul vostru , ţinute într-un rol pe care nu l-aţi învăţat niciodată . El caută să vă scape de feminitatea culturală , făcând să izbucnească adevăvăratul dvs. chip , feminitatea boilogică, să atragă inima dvs. ca să fie atins cu deplină afecţiune , să obţină măngăierile, legăturile, tandreţea de mii de feluri de care are absolută nevoie să trăiască. Surâsul lui precoce, care care este mijlocul lui de a stabili contactul , n-a doborât încă tabu-urile din spiritul dvs.. Atunci el plânge şi vă forţează astfel să vă întoarceţi spre el şi el suge, şi astfel se agaţă de dvs. Cu îndârjirea pe care i-o dă dorinţa de viaţă. Aceleaşi mame când
au avut al doilea sau al treilea copil al lor, mi-au spus cu nelinişte o altă întrebare. " Nu ştiu ce are copilul acesta e aşa de liniştit; nu suge decât să mânânce. Ce se întămplă? " Se întămplă că primul copil v-a învins. Acum sunteţi o mamă spontană şi bucuroasă şi copilul dvs. cel nou nu încearcă nici teamă nici singurătate la contactul cu dvs. Aţi învăţat să răspundeţi la prima lui nevoie , cea înafara căreia el nu poate trăi, şi el se simte în siguranţă , liniştit şi fericit ...
Una din caracteristicile fundamentale ale maternităţii biologoce este atitudinea "faţă în faţă ". .contactul vizual constant al mamei cu copilul ei; Alăptarea oferă copilului contactul vizual , faţă în faţă , prin care el obţine certitudinea de a fi iubit iar prin contactul fizic îi dă căldură , blândeţea necesară , ea îi dăruieşte o atenţie concentrată , totală , deplină , care îi permite să-şi afirme individualitatea . Orice mamă care şi-a crescut copilul prin alăptare , afirmă cu profundă surprindere : după atâta dependenţă , atât ataşament , copilul arată o independenţă , o  detaşare fericită , încrezătoare şi liniştită. În el , s-a imprimat asigurarea unei iubiri fără lacune. Nu-i va fi frică de lumea de afară. Copilul mic care poate să se ataşeze în felul acesta de mama sa şi prin intermediul ei realităţii lumii , va cunoaşte mai târziu , adevâratul ataşament al vieţii sale adulte . Permiţându-i acest ataşament cu totul dezinteresat faţă de ea , mama pregăteşte pentru copil posibilitatea de a o rupe cu universul copilăriei sale , de fapt îi pregăteşte forţa psihologică necesară detaşării ... Alăptarea nu este doar un mod de alimentaţie ci o manifestare
a dragostei , răspunzând nevoilor primare ale copilului: ataşamentul ...prima funcţie a mamei care alăptează este de a fi mamă a copilului ei , de a-l iubi , de-al îndrăgi oferându-i un sân mereu disponibil ... alăptarea nu poate fi fugitivă , trecătoare , ocazională , întreruptă .
Ea nu va fi dirijată exclusiv de mamă ci şi de copil , până când el a dobândit puterea psihologică de detaşare şi când dorinţa de înţărcare survine cum îi dictează ceasul inimii lui ...
alăptarea , atât de legată de îngrijirile materne , se iniţiează imediat după naştere şi se continuă de la sine , biologic. Această mamă nu va cunoaşte dificultăţile dureroase ale înfundării dureroase ale canalelor galactofore , problema al cărei singur remediu este alăptarea fecventă la intervale apropiate şi evitarea soluţiilor obişnuite , a acelor rezolvări care pot duce la eşecul maternităţii : hormonii pentru reducerea tensiunii din sân , alâptarea limitată şi faimoasa tetină , dăruită atât de generos la cel mai mic pretext . Acestea împiedică contactul mamă -copil şi această sucţiune artificială a unei bucăţi de cauciuc perturbă reflexul de secreţie al mamei , care în curând va vedea cum laptele său se împuţinează şi copilul ei slăbeşte deoarece alimentaţia lui este insuficientă . Laptele cu adevărat hrănitor vine după instalarea reflexului de secreţie (ejecţie ).Primul lapte este un lapte care potoleşte setea. Grav este faptul când copilul obişnuit cu biberonul atunci când este deodatâ lipsit de el , refuză categoric sânul . Fără multă hotărâre din partea mamei , el nu va învăţa niciodată să sugă la sân şi se va întoarce la biberon. Orice mamă doritoare de a-şi alăpta copilul trebuie să refuze categoric folosirea biberonului şi să pretindă ca copilul ei să n-o părăsească până ce el nu suge din toate puterile lui ...


Problema alăptării , soluţia la toate aceste dezbateri ( pentru sau contra , lungă sau scurtă , culturală sau biologică , totală sau parţială ) nu se situează la nivelul sânului femeii ci al inimii sale şi înflorirea inimii ei se petrece nu atunci când sânii se umplu de lapte ci atunci când ea ţine în braţele sale , îndată după ieşirea lui în lume , copilul , când îi atinge , îl mângăie , îl îmbrăţişează , când îi vorbeşte , îi surâde şi descoperă în ochii lui larg deschişi un interes unic.
Atunci când copilul simte sânul şi suge , mama se abandonează acestei noi relaţii cu plăcere şi nu-şi mai pune întrebări . Ea este de-acum înainte , intens unită cu copilul ei prin " legături omeneşti cu funii de dragoste " , pe oceanul acestei vieţi , acest copil va avea cea mai bună parte: dragostea manifestată prin priviri , atingeri şi atenţia nedivizată într-o relaţie unică a unei persoane cu cealaltă persoană .


(selecţiuni din cartea " Cele cinci dimensiuni ale sexualităţii feminine " de Daniele Starenkyj).



SURSA : Broşura Promovarea alăptării în medicina primară oferită de Ministerul Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj - Centrul Regional pentru Promovarea Alăptării Cluj