Copilul la 0 - 18 luni Exemple de comportament si Activitati de stimulare si exersare

Reţineţi! Fiecare copil este diferit si nu poate fi comparat decât cu sine însusi. În schimb, sunt câteva trăsături esenţiale în funcţie de care poate fi apreciat nivelul de dezvoltare al unui copil în plan socio-emoţional, în planul limbajului si al cunoasterii, precum si în plan fizic.
Cunoasterea acestor trăsături va sprijini adulţii care lucrează cu grupe de copii sub trei ani, în procesul de stabilire a obiectivelor educaţionale si în alcătuirea programului de activitate potrivit vârstei si chiar fiecărui copil în parte, precum si în evaluarea rezultatelor obţinute.

 

Bebeluşul la 0 - 18 luni
Exemple de comportament:
Copilul este capabil să îsi controleze miscările capului când este asezat(ă) pe burtă.

Exemple de activităţi de stimulare si exersare:
Jocuri în cadrul momentelor de tranziţie în care copilul este asezat pe burtă si i se aratăjucării care produc sunete, deplasându-le în câmpul vizual al acestuia cu scopul de a le urmări.
Exercitii “Îmi ţin capul sus”, „Ridicăm capul”, „Privim în jur”, „Privim luminiţa miscătoare” etc.

 

- Este capabil să demonstreze control în miscările mâinilor si picioarelor.
Exemple de activităţi: Jocuri de prindere a unei jucării. Jocuri de miscare pasivă a picioarelor; „Greierele răsturnat”, „Bicicleta”, „Batem cu picioarele in podea” etc.
Jocuri funcţionale-jocuri de prindere/atingere a unei jucării: „Ia jucăria”, „Atingem clopoţelul”, ”Aruncăm mingea”, „Lovim popicele”, ”Împingem jucăriile”, „Tragem jucăriile”.

 

- Este capabil să execute rostogoliri de pe spate pe burtă si de pe burtă pe spate.
Jocuri de schimbare a poziţiei corpului prin rostogoliri de pe spate pe burtă si de pe burtă pe spate (copilul este ajutat să se rostogolească prin miscarea unui prosop pe care acesta se află poziţionat, iar adultul se va adresa copilului cu o voce caldă, afectuoasă): „Ne rostogolim” , „Ne răsucim” etc.
Exerciţii pe muzică: „Ne rostogolim ca mingea – Ujaaa!”, „Unde e burtica?” etc.

 

- Poate să stea în picioare, susţinut(ă) sau sprijinit(ă).
Jocuri pe podea sau, iniţial, pe masa de înfăsat, însoţite de cântece si rime, în care copilul este încurajat si ajutat să stea în picioare: „Sus, sus, pui de urs!”, „Mergem la buni/la tata/la masă etc.”, „Hopa –sus!” etc.

 

- Să apuce obiecte si să le manipuleze în scopul explorării sau utilizării lor.
Exerciţii de manipulare si jocuri în care se asează în jurul copilului jucării, obiecte de diferite forme pe care este încurajat să le apuce si să le manipuleze: „Ne jucăm cu păpusa/balonul etc.”, „Prinde-dă-mi cubul/mingea, ursuleţul etc.”, „Unde e…?” etc.
Jocuri care solicită miscarea degetelor: bătut din palme, cântat la pian, imitarea răpăitului de ploaie, prindem fulgul etc.

 

- Să golească cutii de conţinut si să le reumple.
Jocuri de construcţie în care copiii sunt încurajaţi să încarce si să descarce containere. Jocuri de miscare sau mici întreceri în care copiii să exerseze golirea si umplerea unor vase cu apă, nisip, pietricele (asistaţi si ajutaţi de un adult): „Punem bila în cutie”, „Asezăm cercul pe gâtul lebedei”, „Punem/scoatem jucăriile din găletusă/cos/cutie” etc.

 

- Să dea paginile unei cărţi mari, adesea dând mai multe pagini.
Jocuri cu cartea: citire de imagini indicând elementele din imagine, exersarea răsfoirii unei cărţi (datul paginii): „Acum citim: unde e pisica/mărul/…?”, „Mai departe…” etc.
Exersări libere favorizate de rutine: „Acum e vremea să ne culcăm/relaxăm, dar mai întâi citim împreună o carte”, „Să asteptăm în liniste pe…. (răsfoind cărţi)” etc.

 

- Să apuce în pensă bidigitală obiecte relativ mici (aprox.2/2 cm).
Exersări libere, sub formă de joc, în timpul unor momente de tranziţie: „Apucăm pijamaua de guler si mergem pe vârfuri, încet-încet, la culcare”, „Aducem prosopul la…”, „Adunăm hârtiuţele de pe covor” etc.
Jocuri de construcţie cu cuburi/pioneze mari de plastic/mărgele de hârtie mototolită: „Trenul”, „Turnul”, „Gardul”, „Mărgele pentru păpusă/mama/bunica” etc.

 

- Să localizeze sursa de zgomot si vocea umană.
Jocuri cu jucării care produc zgomote si sunete (plasate la diferite distanţe de copil) în care adultul le loveste si copilul este antrenat pentru a le localiza sau în care copilul este încurajat să le lovească si împreună cu adultul să le localizeze: „Ghici unde se aude….(răţusca,/ciocănelul de plastic/clopoţelul etc.?”, „Cum face…cubul/răţusca…?”
Jocuri tip „Cucu-Bau!”, utilizate în timpul momentelor de tranziţie, pentru localizarea vocii umane sau a unor zgomote/sunete produse de diferite obiecte/jucării: „Unde-i mama/tata/răţusca…”, „Cine-i acolo?” etc.

 

- Să dovedească abilitate în coordonarea oculo-motorie.
Jocuri si activităţi de stimulare si exersare în care copilul este încurajat să încarce cutii/cosuri cu diferite obiecte (jocuri tip Incastro; jocuri de construcţie simplesuprapunerea a 2-3 cuburi, asezarea în linie dreapta a 2-5 cuburi etc.): „Golim… si umplem…”, „Rostogolim mingiile”, „Turnăm apa/nisipul/mălaiul”, „Miscăm jucăriile cu beţisorul” etc.
Exersări libere, nedirijate, cu jucării care produc sunete, jucării de tras si împins, jucării cu butoane si manivele atât în timpul jocurilor si activităţilor de stimulare si exersare cât si în timpul momentelor de tranziţie: „Alegem jucăriile care cântă”, „Unde s-a ascuns?”, „Plimbă pietricelele în lingură!”, „Dă mai departe jucăria!” etc.

 

- Să exploreze activ obiecte si suprafeţe de diferite texturi.
Jocuri cu obiecte din materiale diferite (lemn, plastic, pânză, carton etc.), în care copilul este încurajat să le pipăie, să le desfacă, să le miroasă etc. De asemenea, copilul poate fi încurajat să spună ce simte (cu ajutorul adultului) sau, în cazul în care acestea au fost ascunse privirii lui, ce crede că simte/a pipăit ( o floare care este frumoasă, deci „măimăi”, bluziţa de pijama pufoasă si frumos mirositoare, care si ea poate fi „măi-măi”, un cub de lemn cu colţuri tari,care ne deranjează, deci este tare si ne înţeapă „Au!”etc.)
Jocuri cu cărticelele-set cu coli din diferite materiale sau din combinaţii de variante – în culoare, în grosime, în asperi si spunem „Măi-măi”(când ne place) sau „Nu măi-măi” (când nu ne place si ne deranjează consistenţa materialului).
Exersări libere favorizate de momentele de rutină sau de tranziţie în care copilul spune ce a atins, ce a întâlnit în cale si cum este (cu ajutorul adultului).

 

- Să îsi exprime confortul sau disconfortul propriu în raport cu o situaţie de igienă corporală specifică vârstei.
Activităţi de rutină (tip schimbarea scutecelor) care sunt însoţite de un dialog cu copilul prin care adultul îsi manifestă aprecierea, atenţia, dragostea etc. faţă de copil.
Activităţi de stimulare a comportamentelor pozitive legate de igiena personală: comentarii de tipul „Acum ne schimbăm, pentru că suntem murdari”; „Să spălăm mânuţele înainte de masă, pentru a fi curaţi”; „Ne-am sculat si acum spălăm ochii” etc.

 

- Să anticipeze, în funcţie de context, rutina/activitatea care urmează (somn, masă, joacă etc.).
Rutine / activităţi de stimulare si exersare în care, sub formă de joc, i se atrage atenţia copilului asupra acţiunii / activităţii pe care o face, corelat cu momentul / rutina / tranziţia / activitatea care le precede sau urmează – Ce melodie se aude? Ce urmează/ce facem acum?
Stimularea (prin întrebări si încurajări sau atenţionări) copilului / copiilor în timpul unei activităţi / rutine deja familiare ca structură pentru el / ei pentru a reţine pasii/etapele derulate , precum si pentru a anticipa ce urmează până la sfârsit: Ce am făcut acum? Ce urmează să facem? Fii atent, fă si tu ca mine, Acum stii ce trebuie să faci? etc.

Bibliografie:
MECT, Material orientativ pentru stimularea dezvoltării copilului de la nastere la 3 ani
Educaţia timpurie în Romania, UNICEF,Editura Vanemonde, Bucuresti, 2002
Preschool Education in the European Union.Current thinking and provision, ECSCEC-EAEC
Bebelusul este o persoană, Carmen Anghelescu, Ed.Humanitas
Early childhood education and care: policy and practice, Clark, M.Margaret (coord.) SAGE Publication, Londra